Arăt 34 rezultat(e)

Hai la gradi… cu tot cu intoleranta la gluten

Emotiile pe care le-am trait zilele acestea m-au dat peste cap complet. M-au trimis in trecut, la o discutie pe care am avut-o cu cateva mamici de copii cu intolerante si mi-am spus inca o data, cu voce tare: „Niciodata, dar NICIODATA sa nu spui niciodata”. Fiindca necazul pandeste la fiecare pas si nu stim …

Multumesc, mami, pentru ca mi-ai explicat

Cu gesturi obisnuite si pasi mici m-am trezit, deunazi, foarte placut surprinsa, ca langa mine creste un pui de om cu suflet bun si mare. „Multumesc, mami, pentru ca mi-ai explicat”, mi-a zis. In prima faza nu am realizat ca vorbeste cu mine. Apoi, am reanalizat rapid in minte vorbele lui. A folosit cuvantul mami, …

Viata fara gluten, o povara

„Se poate trai fara gluten. Nu totul sta in mancare. Lasa ca ne descurcam noi cumva, bine ca nu e ceva mai grav…”, ne-am spus initial. Asa este, multumesc lui Dumnezeu ca nu este ceva mai grav! Dar… putea sa nu aiba nimic. Fiindca, adevarul e ca viata fara gluten este grea. Da, incercam sa …

Ce imi amintesc de la 3 ani si 3 luni

Personal, nu stiu daca imi mai amintesc ceva clar de la varsta de 3 ani. Am niste amintiri, vagi, de la tara. La vremea aceea stateam mai mult cu mamaia. Imi amintesc o femeie de statura mica in comparatie cu mama si ceilalti adulti din jur. Cu o piele maslinie, pe care am mostenit-o si …

„Uite” primul meu cuvant

„Uite jucaria!”, „Uite cine a venit!”, „Ia uite ce frumos se joaca S!” Tot poftind si aratand in jur, uite-asa m-am trezit ca primul cuvant al juniorului meu, dupa celebrele apelative materne si paterne, a fost: „uite!”. Si spunea mititelul asa cu o patima: „uite! ia-uiteee”, de parca cine stie ce minunatie ar fi vazut. …

„Alege tu!”

Sunt asa de norocoasa ca va am. Dar simt ca timpul nu imi ajunge sa ma bucur de voi cat as vrea. Diminetile dispar grabite, zi dupa zi. Ne pierdem apoi in revolte legate de somn, de mancare sau jucarii pe care nu vreti sa le impartiti intre voi. Adormiti greu la pranz, dar imi …

„Crănțănelele” dintre tobogane

Ma roaga sa mergem in parc si accept. Il ajut sa traverseze strada, apoi il las sa goneasca bicicleta pe trotuarul ingustat de masini. Grabesc pasul pentru a nu lasa distanta dintre noi sa se mareasca foarte mult. D vorbeste vesel pe limba lui. Ii place cand alerg cu caruciorul dupa S. Ajunge la strada …

Dragostea bunicilor, o binecuvantare

Cat de intortocheate sunt caile Domnului. Si cat de rai suntem noi, oamenii, ca specie. Nu stiu daca este ceva nativ, sau pur si simplu o urmare a ceea ce traim, ce vedem, ce suntem invatati. Si mai era o zicala aici care mi se potriveste: „Da-mi, Doamne, mintea de pe urma!” De ce spun …

1 an de cand suntem 4

Anul trecut pe vremea aceasta ne pregateam sa te cunoastem. Vremea era mai prietenoasa, mai stabila, desi caldura este acum la fel de coplesitoare ca atunci. Coplesitoare ca si emotiile pe care le simt. 1 an? Cand a trecut 1 an intreg? Parca ieri te tineam micut si fragil in bratele-mi tremurande. Acum te smucesti …

Primul meu Paste cu mami

Primul Paste din viata lui S. a fost pentru noi toti relaxare si voie buna. Am mers la tara la strabunica, am ciocnit oua, am servit masa in familie si am stat la aer curat. Ne-a facut cadou matusa lui cate un tricou inscriptionat cu Primul meu Paste si avem si o sedinta foto draguta …