Arăt 36 rezultat(e)

Mindset si prioritizari

Cand eu sunt bine, toata familia e bine. Am tot auzit asta in ultima vreme, si am testat si pe pielea mea. Cu siguranta ti s-a intamplat si tie. Cunosti momentele alea in care vii obosit de la serviciu si te enervezi pentru ca ti se pare ca stai prea mult la semafor, asteptand sa …

Mame si mame de baieti

„E bine ca sunt amandoi baieti, vor fi prieteni, confidenti, pot practica acelasi tip de sport, vor avea aceeasi gasca de prieteni si asa mai departe. In plus, esti norocoasa ca diferenta de varsta este atat de mica, fiindca pot frecventa aceleasi cursuri, pot merge impreuna la fotbal si se vor intelege minunat. E mai …

Ce-ar fi… daca nu as mai fi?!

Despre depresia post-partum s-a scris mult. Si cred ca cele mai multe dintre mame au suspectat, la un moment dat, ca se confrunta cu asa ceva. Si eventual s-au si documentat despre ce presupune aceasta si despre cat este de serioasa problema. In cazul meu, depresia nu s-a instalat imediat si, din fericire, am reusit …

Hai la gradi… cu tot cu intoleranta la gluten

Emotiile pe care le-am trait zilele acestea m-au dat peste cap complet. M-au trimis in trecut, la o discutie pe care am avut-o cu cateva mamici de copii cu intolerante si mi-am spus inca o data, cu voce tare: „Niciodata, dar NICIODATA sa nu spui niciodata”. Fiindca necazul pandeste la fiecare pas si nu stim …

Multumesc, mami, pentru ca mi-ai explicat

Cu gesturi obisnuite si pasi mici m-am trezit, deunazi, foarte placut surprinsa, ca langa mine creste un pui de om cu suflet bun si mare. „Multumesc, mami, pentru ca mi-ai explicat”, mi-a zis. In prima faza nu am realizat ca vorbeste cu mine. Apoi, am reanalizat rapid in minte vorbele lui. A folosit cuvantul mami, …

Viata fara gluten, o povara

„Se poate trai fara gluten. Nu totul sta in mancare. Lasa ca ne descurcam noi cumva, bine ca nu e ceva mai grav…”, ne-am spus initial. Asa este, multumesc lui Dumnezeu ca nu este ceva mai grav! Dar… putea sa nu aiba nimic. Fiindca, adevarul e ca viata fara gluten este grea. Da, incercam sa …

Ce imi amintesc de la 3 ani si 3 luni

Personal, nu stiu daca imi mai amintesc ceva clar de la varsta de 3 ani. Am niste amintiri, vagi, de la tara. La vremea aceea stateam mai mult cu mamaia. Imi amintesc o femeie de statura mica in comparatie cu mama si ceilalti adulti din jur. Cu o piele maslinie, pe care am mostenit-o si …

„Uite” primul meu cuvant

„Uite jucaria!”, „Uite cine a venit!”, „Ia uite ce frumos se joaca S!” Tot poftind si aratand in jur, uite-asa m-am trezit ca primul cuvant al juniorului meu, dupa celebrele apelative materne si paterne, a fost: „uite!”. Si spunea mititelul asa cu o patima: „uite! ia-uiteee”, de parca cine stie ce minunatie ar fi vazut. …

„Alege tu!”

Sunt asa de norocoasa ca va am. Dar simt ca timpul nu imi ajunge sa ma bucur de voi cat as vrea. Diminetile dispar grabite, zi dupa zi. Ne pierdem apoi in revolte legate de somn, de mancare sau jucarii pe care nu vreti sa le impartiti intre voi. Adormiti greu la pranz, dar imi …