Sunt asa de norocoasa ca va am. Dar simt ca timpul nu imi ajunge sa ma bucur de voi cat as vrea. Diminetile dispar grabite, zi dupa zi. Ne pierdem apoi in revolte legate de somn, de mancare sau jucarii pe care nu vreti sa le impartiti intre voi. Adormiti greu la pranz, dar imi incarcati sufletul cu bucurie atunci cand ochii vostri imi zaresc chipul, la trezire. Zambiti complici, ca si cand m-ati fi asteptat de mult, desi stiati ca sunt acolo pentru voi, veghindu-va somnul. Sunteti minunati. Azi si in fiecare zi.
Sunteti puri si vreau sa ramaneti asa! Dar din pacate chiar eu va grabesc schimbarea, in rau, de multe ori, fiindca va cert si va provoc sa reactionati cu rautate la exigentele mele nepotrivite varstei voastre. Iertare, dragii mei. Tarziu in noapte plang si eu, gandindu-ma la voi. La cata nedreptate va fac. N-ar trebui sa am prea multe asteptari de la voi. Sunteti prea mici acum si nu vreau sa va fur inocenta. Iertare. Sunteti atat de mici si eu v-am delegat prea devreme sarcini, numindu-va responsabili de jucarii si asteptand sa va jucati dupa regulile facute de mintea unui adult.
„Alege tu!” imi spune S de multe ori. Si-n acel moment o farama din inima mea se face bucatele si mai mici. Nu asta vreau sa te invat, iubitule. Nu vreau sa aleg eu pentru tine, cum nu vreau sa aleaga nici altii, mai tarziu, pentru viata ta. Vreau sa cresti frumos si sa ai si tu un cuvant de spus in lumea asta mare. Am gresit ca te-am ghidat prea mult, ca ti-am dat sugestii de fiecare data si te-am grabit. Iarta-ma inca o data ca, in goana mea tampita si neinteleasa prin viata, te-am grabit si pe tine. Voi, care sunteti suflete pure, inocente, stiti ce vreti, dar aveti nevoie de timp pentru a va exprima. Te rog sa ma tragi de maneca de acum, copile drag! Nu ma lasa sa te mai cert, nici sa aleg mereu pentru tine. Nu vreau sa stai drept inaintea mea. Vreau sa ai un cuvand de spus, chiar daca de multe ori poate nu o sa imi placa ce vei avea de spus.
Dar stiu ca fac tot ce pot sa va fie bine, la amandoi. Ca incerc sa va cresc frumos, iar daca imi veti spune candva ceva ce imi va displacea am sa ma gandesc intai de toate daca nu cumva eu sunt cea care gresesc, care e depasita de situatii, de tehnologie si albita de vreme. Ramaneti suflete pure, copiii mei, fiti verticali si iubiti. Universul vava scoate in cale tot ce aveti nevoie. Ascultati-va inimile si totul va fi bine!