Cu mucii pe maneca si bomboana in mana, radeai. Asteptai un raspuns si taceai. Ce ma fac eu cu tine, iubitul meu print?; Cand nu te opresti din cersit, bucuros de al tau dulce primit?
Nu stiu ce fac altii, daca se opresc. Ori daca ai lor parinti la fel le soptesc: cu mucii pe maneca si bomboana in mana, tu razi? Asa te-nvat eu? Fara batista sa stergi nasul mereu? Si mana murdara la gura apoi sa o duci? Iar dupa vreo 2-3 zile spre doctor din nou s-o apuci?
Te rog mult, copile, asculta a mamei povata, spala manuta si spala-te si pe fata! Lasa mancarea atunci cand nu stai la masa, si pe cat poti, incearca sa-nfuleci in casa! Afara-i murdar si mai bate si vantul, se-nprastie mucii ca gandul. Sterge-ti nasucul si intra in casa, ne-asteapta si tata la masa.
Ii zic, si el rade. N-are habar. Sau are, dar nu vrea sa imi faca pe plac. Se sterge intruna cu maneca la nas, spre disperarea mea, apoi pune mana pe masina, pe motocicleta cu care se plimba pe afara, pe un bat, pe gard si pe unde mai apuca si isi aminteste de bomboana. O scoate si ma intreaba obsesiv: „Pot sa o desfac? Pot?” Muci, praf, microbi, innebunesc,,. El nu vrea sa intre in casa. Curatam manutele cu gel. Mi s-a urat de el, mi se crapa pielea de la atatea chimicale. Isi mananca fericit bomboana, cu mainile semimurdare, iar eu ma intreb: cand va fi asimilata lectia de igiena pe care i-o predau de atat timp, afara si in casa?