Cu aceasta întrebare ne-am culcat asta-seara, si mi-a rasunat si mie în minte de eNspe mii de ori peste noapte. Azi puiul meu implineste 2 ani si 11 luni. Ce e oare in mintea unui copil atat de mic? Cum sa ii explic cum stau lucrurile fara sa il ranesc si sa il vad fericit?! Căci nu este. L-am analizat ieri cand se juca, sau vroia sa se joace cu copiii. Usor timid, retras, intra cu greu pe langa jocul lor, si totul a culminat cu gestul unei fetite de a scoate punga cu crantanele. A primit și el grisinele lui, ca nu mai plecam niciunde fara pachet, dar toata seara mintea lui a lucrat la acest subiect : de ce toti mananca ceva si 1 nu?!!
Greu. Foarte greu cu regimul fara gluten. Acasa merge bine. Dar cum iesim pe usa, imi este groaza.