Fiinte inocente si neajutorate, cu manute mici si catifelate. Copiii sunt mici, nu au ei treaba cu asta si cealalta. Eu imi vad de ale mele, imi fac programul cum reusesc, ii hranesc, ii spal si imbrac, ii scot afara la aer, apoi mai gatesc, sterg praful, calc 2 camasi pentru taica-su, strang jucariile in timp ce ei dorm, cand se trezesc luam o gustare si mai iesim o tura la aer, la intoarcere mai facem putina treaba prin casa si, daca mai ramane timp, ne si jucam putin. Gresit. Da. GRE-SIT. Copiii stiu si simt tot. Joaca-te cu ei, inainte de toate! Mi-au dat lacrimile cand, in timpul unor trante pe covor, la ceas de seara, copilul meu de nici 2 ani si jumatate mi-a spus: „Mami, sunt tare bucuros ca te joci cu mine!”
Imi venea sa plang de-a dreptul, dar m-am abtinut. Nu stiam ce sa ii explic, fiindca sigur m-ar fi intrebat „De ce, mami? De ce plangi?” L-am strans insa tare-tare l-a piept si i-am spus cat de mult il iubesc, pana la luna si la soare, pana la stele si inapoi. Asa imi zice si el mereu.
Te rog sa ma ierti, copilul meu scump si bun, pentru fiecare zi in care nu m-am jucat cu tine! Te-am lasat de multe ori sa te joci singur, si poate nu stiai cum sa o faci. Am fost acolo, langa tine, de fiecare data. Ti-am aratat mereu, cu blandete, cum se face, dupa care te-am lasat sa continui tu. Si nu ai stiut sa imi spui ca iti doresti mai mult, ca iti doresti sa pot sa raman sa ma joc cu tine.
De atatea ori ai inlocuit jucariile cu oalele, cu aspiratorul mic sau cu jurubelnitele lui taica-tu. Ne imiti inca in tot ce facem, fiindca pentru tine totul e o joaca, iar in acest joc al adultilor suntem impreuna. Imi amintesc cand ai venit deunazi cu masinuta ta rosie de pompieri, te-ai asezat langa mine la masa de calcat si ziceai ca e fierul tau mic, care nu arde. Jucariile prind viata in manutele tale si ochisorii iti sclipesc de fiecare data cand intru in jocul tau nevinovat.
Promit ca voi incerca sa dedic mai mult timp sufletului tau, nu doar corpului, fiindca vreau sa te stiu fericit. Si iarta-ma atunci cand seara sunt atat de obosita incat nu mai pot spune a 3-a sau a 5-a poveste, asa cum iti doresti, sau cand adorm aproape inaintea ta.